Mobil Meteo.ro - vremea in Romania, vremea azi, starea vremii maine, prognoza meteo. Luni, 5 decembrie 2016 
Prima pagina / Informatii meteo / Harta zonelor cu pericol ridicat de inundatii

Harta zonelor cu pericol ridicat de inundatii

"Anul acesta inundatiile nu vor veni din rauri, ci din uscat", a declarat, pentru gandul, Dan Carlan seful Autoritatii Nationale pentru Inundatii si Managementului Apelor (ANIMA). Carlan a explicat ca este vorba despre apele ce vor rezulta in urma topirii zapezilor si vor provoca baltiri pentru ca nu vor putea ajunge in rauri - care au debite scazute, ca urmare a secetei de anul trecut. Totul depinde insa de incalzirea brusca a vremii si de cantitatile de precipitatii care vor mai cadea.

Specialistii spun ca, deocamdata, pana la sfarsitul lunii februarie, nu sunt conditii de topire brusca a zapezii, mentionand ca pentru producerea inundatiilor trebuie indeplinite simultan doua conditii, respectiv temperatura sa fie in jur de 10 grade, iar precipitatiile sa fie sub forma de ploaie si sa fie de 10 litri pe metru patrat.

Gandul a incercat sa afle cum se pregatesc autoritatile de eventuale inundatii din cauza topirii bruste a omatului, care in unele locuri a ajuns la 4-5 metri.

Prefectul de Vrancea, Sorin Hornea: "Am elaborat un <<Plan de masuri pentru prevenirea inundatiilor in caz de topire a stratului de zapada>>, chiar asa se numeste"

Sorin Hornea, prefectul judetului Vrancea, spune ca are un plan de masuri in caz de topire brusca a zapezii, care urma sa fie aprobat joia trecuta.

"Am elaborat un <<Plan de masuri pentru prevenirea inundatiilor in caz de topire a stratului de zapada>>, chiar asa se numeste. Planul cuprinde si doua anexe cu zonele de risc", a declarat, pentru gandul, prefectul judetului Vrancea. Hornea ne-a declarat ca i-a avertizat pe primarii din judet ca este nevoie de ajutor mai ales in cazul locuintelor din chirpici si paianta care sunt ingropate in zapada.

Daca se inmoaie peretii acestor case, se creeaza probleme. Am vorbit cu primarii sa incerce sa mobilizeze echipele pe care le coordoneaza sa curete cat mai repede zapada de langa aceste locuinte. Sunt cantitati enorme de zapada. Pe alocuri, in Vrancea zapada a fost de 4-5 metri, adusa de viscol de pe camp. Este nevoie de multa forta de munca. Este nevoie si de utilaje, de basculante", a spus Hornea, care a tinut sa adauge ca institutia prefectului nu are in atributii trimiterea de utilaje de deszapezire, decat in cazuri speciale.

Planul prefectului de Vrancea, care se intinde pe patru pagini, incepe cu date despre situatia hidrometeorologica, grosimea stratului de zapada, in bazinele hidrografice si "evaluarea situatiei in cazul incalzirii rapide". Intre masurile pe termen scurt, numite "urgenta I" se numara, printre altele, "pregatirea mijloacelor de interventie: buldozer, incarcator frontal, buldoexcavator", "pregatirea stocului de materiale de interventie - cangi, prajini, saci, sfoara, motorina, folie", masuri ce revin Administratiei Bazinale Siret, din cadrul Apelor Romane.

Potrivit planului, comitetele locale pentru situatii de urgenta trebuie sa se ocupe, printre altele, de aplicarea a noua masuri, printre care "informarea populatiei cu privire la masurile urgente care trebuie aplicate". Şi populatiei ii sunt "trasate" doua sarcini: curatirea si indepartarea zapezii din jurul caselor si anexelor gospodaresti si curatarea santurilor si rigolelor.

Prefectul spune ca, pe baza hartilor preliminare de risc, au fost facute unele simulari, pentru a afla efectele topirii zapezii.

"Referitor la hartile de risc, am vorbit cu doamna directoare, au incercat sa faca niste simulari, dar din cauza cantitatii mari de zapada si a stratului neuniform, rezultatele simularilor nu au fost multumitoare", a declarat prefectul de Vrancea.

"In caz de Doamne fereste, oamenii pot fi evacuati chiar si in salile de sedinte ale primariilor"

Prefectul judetului Buzau, Paul Beganu, recunoaste ca cel mai mare pericol consta in producerea de infiltratii in peretii caselor de langa care zapada nu a fost indepartata, adaugand ca la nivelul prefecturii exista un plan de masuri in cazul topirii bruste a zapezii, care prevede inclusiv mobilizarea populatiei in curatarea santurilor si rigolelor.

"Exista pericolul baltirii apelor in gospodarii. In cazul caselor din chirpici, cu siguranta pot avea loc infiltratii. Exista cantitati mari de zapada, pe Valea Ramnicului media este de trei metri, avem in vedere inclusiv alocarea unor sume suplimentare si gasirea unor utilaje pentru evacuarea zapezii", a spus el. In plus, in colaborare cu Administratia Bazinala au fost realizate simulari, inca de acum doua saptamani, care nu au semnalat probleme deosebite.

"S-au facut simulari pentru o grosime a stratului de zapada de 100 cm, 200 cm si 300 cm, care s-ar topi brusc, in 24 de ore. Insa probabilitatea ca un strat de zapada de 300 cm sa se topeasca brusc, in 24 de ore, este foarte redusa. Marele pericol este cel al stagnarii apelor in curtile gospodariilor, care sa provoace inundatii. In caz de <<Doamne fereste>>, sunt deja stabilite locatiile unde populatia ar putea fi evacuata, intre care se numara scolile, camine culturale si chiar primariile, pentru ca unele au sali de sedinte", a mai aratat prefectul.

Cum se pregatesc primarii de eventuale inundatii din cauza topirii bruste a zapezii

"La noi, de duminica noaptea este cod galben de ninsori. Luni dimineata la prima ora a fost convocat comandamentul de protectia civila. S-a intervenit cu opt utilaje de deszapezire, iar directorul serviciului public Administratia Patromoniului Local a pus la dispozitie tractorul personal. Prin statia de radio locala a fost facut un anunt ca cetatenii sa iasa la deszapezire, sa curete curtile de zapada", a declarat, pentru gandul, Ada Rus, purtatoarea de cuvant a primariei Municipiul Aiud.

"Din punct de vedere cartografic suntem pregatiti, insa in acest moment in fiecare localitate ar fi nevoie de specialisti ai Apelor Romane, de prezenta expertilor in teren care sa colaboreze cu autoritatile locale pentru a avelua impreuna care sunt riscurile", a declarat, pentru gandul, Horatiu Josan, primarul municipiului Aiud.

Cum se pregasc firmele de deszapezire in Capitala de posibile inundatii

Bogdan Niculescu, manager general Rosal Group, da asigurari ca au situatia sub control in Bucuresti. "Nu va fi o problema. Se lucreaza <<ceas>> cu Apa Nova. Avem angajati dedicati pentru relatia cu Apa Nova. Cand apare o sesizare trimitem oamenii. Mai mult decat atat, noi estimam ca pana luni vom reusi sa ridicam toata zapada care nu este pe spatiile verzi si sa o ducem fie langa Glina, fie la fundatia din fata Bibliotecii Nationale. Deci daca vine caldura nu va fi o problema", a declarat, pentru gandul, Bogdan Niculescu, manager general Rosal Group.

Dan Ceausescu, director sucursala Urban SA sector 6 din Bucuresti, spune ca activitatea de ridicare a zapezii continua. "Primaria a primit informare de la Apa Nova cu planurile de canalizare, deci harta care cuprinde toate gurile de canalizare, ca sa stim sa evacuam in jurul lor pentru a putea merge scurgerea. Continuam, oricum, activitatea de ridicare a zapezii", ne-a declarat Dan Ceausescu, director sucursala Urban SA sector 6.

Fiecare roman va vedea cat de mare este riscul la inundatii in zona unde locuieste

Pe de alta parte, fiecare roman va putea sa vada pe internet, de la finele lunii martie, printr-un simplu clic, cat de mare este gradul de vulnerabilitate la inundatii al unei localitati. Romania a trimis la Comisia Europeana, la finele anului trecut, doua tipuri de harti preliminare - hartile de hazard la inundatii si hartile de risc, potrivit directivei europene privind managementul riscului la inundatii.

Hartile de hazard la inundabilitate - care au termen de finalizare sfarsitul anului 2012 - sunt realizate de Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) si vor oferi informatii exacte despre inundatii, printre care extinderea zonei inundate, viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoare anumitor debite.

Hartile de risc - cu termen de finalizare 2013 - vor fi realizate de consiliile judetene si vor putea indica nivelul pagubelor care se vor produce in caz de inundatii si zonele de evacuare a populatiei in caz de inundatii.

"Dupa elaborarea hartilor de hazard, ele vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc. Odata finalizate, hartile vor fi puse ulterior la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg", a explicat David Csaba, directorul ANAR.

Pana cand Comisia Europeana va valida hartile preliminare, primariile vor lucra in continuare pe baza vechilor harti, "desenate pe hartie", spune Dan Carlan.

"Pana la 22 martie, Comisia Europeana ar trebui avizeze hartile preliminare trimise de Romania, dupa care hartile vor fi disponibile oricui, pe internet", a explicat pentru gandul Dan Carlan, seful Autoritatii Nationale pentru Inundatii si Managementul Apelor (ANIMA).

Pentru elaborarea celor 11 harti de hazard la inundatii valoarea investitiilor se ridica la 200 milioane de lei, spune seful ANIMA.

Primarii: "Nu avem nevoie de harti seci. Stim exact ce trebuie sa facem"

"Nu avem nevoie de harti de risc, noi stim exact ce avem de facut in caz de inundatii, am mai trecut prin asta de mai multe ori", au marturisit cativa primari din localitati din Moldova, contactati de gandul.

Ei spun ca nu le contesta utilitatea hartilor, dar ca mai degraba in prezent ar avea nevoie de prezenta specialistilor de la Apele Romane pe teren, pentru a evalua impreuna care sunt riscurile.

"Apreciez pe ansamblu intentia Apelor Romane (de a elabora harti de hazard -n.n) cu care am colaborat bine si in alte situatii limita, dar in acest moment autoritatile locale nu au nevoie de hazard si nici de harti seci, pentru ca la nivelul municipiului Aiud exista deja o harta de risc", a spus primarul Aiudului.

Zonele vulnerabile la inundatii? "Inundatii se pot produce oricand, oriunde"

Gandul a incercat sa afle care sunt zonele din Romania cu cea mai mare vulnerabilitate la inundatii, adresand solicitarea catre trei autoritati ale statului - Administratia Nationala Apele Romane (ANAR), Autoritatea pentru Inundatii si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (IGSU).
 
Oficialii de la Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) si de la Autoritatea pentru Inundatii sustin ca practic orice zona din Romania are un anumit grad de risc la inundatii.

"Nu mai putem vorbi de anumite zone vulnerabile la inundatii. Orice zona din Romania este expusa riscului la inundatii. Inundatiile s-au produs in zone diferite in ultimele decenii", au explicat, pentru Gandul, reprezentanti ai ANAR.

"De exemplu, in 2005, inundatii au avut loc in bazinul hidrografic Banat, Olt, Arges-Vedea, Ialomita-Buzau, Dobrogea-Litoral si Siret. In 2006, inundatiile au avut loc in bazinul Dunarii - de-a lungul Dunarii. In 2008, inundatii au avut loc in bazinul Somes-Tisa, Prut-Barlad si Siret, in partea de nord. In 2010, inundatiile au avut loc de asemenea in bazinul Siret", au spus, pentru gandul, oficiali ai Apelor Romane.

Si Dan Carlan spune ca in Romania vulnerabilitatea la inundatii exista in orice zona. "Inundatii se pot produce oricand, oriunde. O anumita vulnerabilitate la inundatii exista in orice zona din tara. Difera insa de gradul de vulnerabilitate. Insa oriunde si oricand este posibil sa ploua abundent, cu 100 ml pe mp, de exemplu", a exemplificat Dan Carlan.

El a aratat ca pana acum 20-30 de ani, Siretul si Prutul erau "cuminti", pe cursurile lor neinregistrandu-se inundatii. In ultimii ani insa, in 2008, 2010, de exemplu, pe Siret si pe Prut s-au produs mari inundatii.

Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, este de parere ca zona Moldovei, Carpatii Orientali sunt cele mai vulnerabile la inundatii din cauza defrisarilor masive. "Padurile constituiau un factor de frana impotriva apelor venite pe versanti", a declarat pentru gandul fostul presedinte IIliescu.

Harta inundatiilor istorice exceptionale, in urma analizei viiturilor

Reprezentantii Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA) ne-au pus la dispozitie harta ce prezinta principalele zone in care s-au produs inundatii istorice exceptionale. Ea a fost elaborata in urma analizei viiturilor care au produs pagube socio-economice insemnate la nivel national. "Aceasta harta include evenimente din ultimul secol, in consecinta si evenimente care s-au produs inainte de amenajarea hidrotehnica a raurilor (diguri, lacuri de acumulare). Aceasta evaluare a fost realizata pentru Raportul "Preliminary Flood Risk Assessment (PFRA) 2011" - ICPDR, in cadrul Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii", a declarat pentru gandul Mary-Jeanne Adler, director stiintific al Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA).

Adler a precizat ca pentru sectoarele identificate cu risc potential la inundatii vor fi realizate harti de risc pana in anul 2013 si planuri de gestionare a riscurilor de inundatii pana in anul 2015.

Primariile, cu harta desenata pe hartie

Oficialul ANIMA spune ca, in caz de inundatii, dupa ce primesc alerta, primariile din zona vizata trebuie sa actioneze dupa planurile pe care le au in prezent. "Sunt acele harti desenate, cu benzi colorate, pe hartie, pe care trebuie sa le aiba orice primarie. In unele locuri au fost puse semne pe gard, pana unde a ajuns apa la ultimele inundatii", spune Carlan.

Pe de alta parte, fiecare consiliu judetean are planuri de aparare impotriva inundatiilor, unde se specifica localitatile unde s-au produs inundatii, unde exista lucrari de aparare impotriva inundatiilor realizate. Pe site-urile catorva consilii judetene, planurile de aparare afisate sunt din 2006.

"Va pot spune ca fiecare consiliu judetean are hartile aprobate pe ultimul an. Probabil nu si-au updatat informatiile pe internet", a spus Carlan.

Ministrul Mediului: Suntem pregatiti in caz ca vor avea loc inundatii

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent, la RFI, ca autoritatile sunt pregatite in caz ca vor avea loc inundatii, dupa topirea cantitatilor masive de zapada cazute in ultimele saptamani, dar ca totul depinde de ritmul in care se va topi zapada.

Laszlo Borbely a afirmat ca producerea inundatiilor depinde de cat de repede se va topi zapada. Potrivit ministrului Mediului, la raurile mari "probabil ca nu vor fi probleme foarte mari".

"In primul rand, noi avem o strategie impotriva inundatiilor, dar tine de autoritatile locale sa fie pregatite. Noi avertizam, noi stim inainte cu cateva ore exact unde o sa fie inundatii si ii anuntam. Ei vor primi acest preaviz din vreme. De exemplu, daca e vreun sat undeva, ca sa disloce locuitorii, sa fie evacuati, daca este cazul. Noi avem din pacate experienta acestor inundatii si suntem pregatiti, in cazul in care sunt inundatii pe rauri, acolo se semnalizeaza din timp, se iau masuri", a spus ministrul Mediului.

12,5 miliarde de euro, cheltuieli preconizate in 25 de ani in lupta cu inundatiile

Ministerul Mediului va cheltui 12,5 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani pentru Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe Termen Mediu si Lung, aprobata de Guvern in vara anului 2010.

Strategia mentioneaza ca in prezent sunt in functiune numeroase sisteme de lucrari de protectie a populatiei si a bunurilor, concretizate in principal prin:
- diguri, a caror lungime desfasurata masoara 9.920 km;
- regularizari de albii insumand 6.300 km;
- 217 lacuri de acumulare nepermanente amplasate in toate bazinele si spatiile hidrografice si dispunand de volume de atenuare a viiturilor de 893 milioane mc;
- 1.232 lacuri de acumulare permanente care pe langa volumele necesare satisfacerii cerintelor de apa ale folosintelor dispun si de volume pentru atenuarea viiturilor insumand 2.017 milioane mc.

Cauzele inundatiilor, potrivit strategiei:

• intensificarea utilizarii terenurilor si cresterea valorii economice a zonelor periclitate;
• cresterea vulnerabilitatii cladirilor si infrastructurilor;
• deficiente de conceptie si de constructie ale unor masuri de protectie;
• un grad de protectie asigurat apropiat de valoarea minima;
• neglijente in privinta intretinerii si exploatarii unor lucrari de protectie si a albiilor cursurilor de apa;
• variabilitatea climatica tot mai accentuata manifestata prin cresterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme, posibile semnale ale
unor schimbari climatice.

Pagube de 875 milioane de euro la inundatiile din 2010

"Cu toate acestea, viiturile repetate si intense si inundatiile asociate acestora au ramas o caracteristica esentiala a cursurilor noastre de apa. Anual se inunda zeci de mii de hectare de terenuri. Anual isi pierd viata din cauza inundatiilor in medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundatii depasesc 100 milioane euro euro", se mai arata in strategia aprobata in vara anului 2010.

Inundatiile din lunile iunie-iulie 2010 au afectat 481 de localitati din 37 de judete. Aproape 20.000 de persoane au fost evacuate din locuintele lor; circa 4.000 de gospodarii au fost avariate, dintre care 863 au fost complet distruse. In total, pagubele produse de inundatiile din vara lui 2010 se ridica la peste 875 milioane de euro, conform evaluarilor autoritatilor.

Bilantul total al inundatiilor din perioada 2005-2010:

- 144 de persoane decedate
- circa 59.000 de persoane evacuate
- 66.500 locuinte afectate, din care 15.400 locuinte distruse
- 3.080 de poduri afectate
- 15.700 km de drumuri afectate
- aproximativ 106.600 hectare de teren agricol inundat.
20 februarie 2012, Sursa: Gandul.info
DHgate.com
Panourile Solare IstGrun ? O cale mai inteligenta si o sursa inepuizabila de energie verde !




Prin utilizarea acestui site sunteti implicit de acord cu Termenii de utilizare
Agentia de stiri Meteo.ro © Copyright 2006-2016 Arhipelago S.R.L. Toate drepturile rezervate conform legii
Datele cu caracter personal colectate pe acest site sunt administrate de un operator autorizat inregistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal cu nr. 7381.