Mobil Meteo.ro - vremea in Romania, vremea azi, starea vremii maine, prognoza meteo. Miercuri, 23 august 2017 
Prima pagina / Dictionar meteo

Dictionar meteo

Aclimatizare
adaptarea treptata a plantelor si animalelor la noile conditii ale mediului inconjurator si cu deosebire la conditiile climatice.
Aer
amestec fizic de gaze care formeaza atmosfera Pamantului. Componentele aerului uscat la nivelul marii sunt: Azot, Oxigen, Argon, Bioxid de carbon, Kripton, Xenon,  Neon, Heliu, Ozon, Iod, Radon, Nitrogen.
Aerosol
sistem coloidal in care mediul de dispersiune este un gaz si in care se gasesc, in suspensie, particule lichide sau solide.
Altitudine
distanta verticala intre un nivel sau un punct de pe suprafata uscatului si nivelul mijlociu al marii, exprimata in unitati liniare.
Anomalie
termen folosit in meteorologie pentru a indica: diferenta intre valoarea medie (diurna, lunara etc) a  elementului meteorologic in punctul respectiv si valoarea medie a paralelei corespunzatoare punctului sau diferenta intre valoarea medie (diurna, lunara etc.) a elementului meteorologic si valoarea medie plurianuala a aceluiasi element, intr-un punct dat.
Anticiclon
camp de inalta presiune limitat de izobare inchise de forma aproape eliptica sau circulara, unde presiunea creste de la periferie spre centru. Acest  camp este caracterizat prin vanturi ce se rotesc in jurul unui centru de inalta presiune, de la care aerul diverge orizontal si in care predomina miscarile descendente. Aceste vanturi bat in sensul acelor unui ceasornic in emisfera nordica si in sens contrar in emisfera sudica. In general, anticiclonul determina un timp cu nebulozitate redusa, calduros vara si rece iarna.
Atmosfera
invelisul de aer al Pamantului, obiectul de studii al meteorologiei. Atmosfera nu are o limita superioara precis delimitata, prezenta gazelor atmosferice constatandu-se la inaltimi de cateva mii de kilometri. Pe verticala, se deosebesc urmatoarele straturi principale ale atmosferei: troposfera - 8 - 17 km, stratosfera - de la 8 - 17 km pana la 40 km, mezosfera - de la 40 pana la 80 km, termosfera (ionosfera) - de la 80 km pana la 800-1000 km si exosfera peste 1000 km. Trecerea de la un strat la altul al atmosferei se face prin intermediul unor straturi de tranzitie numite tropopauza, stratopauza si mezopauza.
Aversa de ploaie
precipitatii de scurta durata si adesea puternice, care cad mai ales din nori convectivi; picaturile care le compun sunt in general mari. Aversele sunt caracterizate prin inceputul si sfarsitul lor brusc, prin variatiile lor de intensitate in general mari si rapide si cel mai des, prin aspectul cerului; alternanta rapida de nori intunecati si amenintatori (Cumulonimbus) si inseninari de scurta durata.
Barometru
instrument destinat masurarii presiunii atmosferice; in general barometrele sunt construite dupa doua principii: principiul variatiei inaltimii unei coloane de mercur si principiul deformarii unei capsule aneroide.
Briza
circulatie locala a aerului cu perioada diurna, cauzata de neomogenitatile suprafetei subiacente, care determina o incalzire diferentiata a straturilor inferioare ale troposferei. Datorita gradientului baric care ia nastere, se stabileste miscarea aerului in apropierea solului de la zona rece spre cea calda, iar la inaltime in sens contrar. Brizele sunt evidente mai ales in zona de litoral, a lacurilor si a marilor fluvii.
Bruma
depunere de gheata cu aspect cristalin, care ia in cele mai multe cazuri forma de coaja, de ace, de pene. Acest hidrometeor se formeaza intr-un mod analog cu roua, dar la temperaturi mai coborite de 0 grade C.
Burnita
precipitatii atmosferice sub forma de picaturi foarte mici de apa (cu diametrul mai mic de 0.5 mm) care cad din norii formati in interiorul maselor de aer, de obicei nori Stratus, mai rar Stratocumulus si chiar din ceata. Picaturile de burnita sunt foarte dese si foarte lent, incat par a fi suspendate in aer. Ele se formeaza direct prin unirea picaturilor de apa din nori, fara o trece prin faza solida.
Camp baric
distributie spatiala a presiunii atmosferice. Campul baric este un camp scalar care se caracterizeaza printr-un sistem de suprafete de egala presiune (izobarice). Campul baric se reprezinta la sol prin izobare, iar la inaltimi prin izohipse.
Cantitate de precipitatii
grosimea stratului de apa provenit din precipitatiile solide sau lichide cazute intr-un interval de timp oarecare. Cantitatea de precipitatii se masoara cu pluviometrul si se exprima in milimetri strat de apa.
Ceata
picaturi foarte mici de apa suspendate in atmosfera, care reduc in general vizibilitatea orizontala, la suprafata Pamantului, la mai putin de 1 km.
Chiciura
cristale de gheata, albe, faramicioase, asemanatoare cu zapada, care se formeaza cu precadere pe ramuri, pe conductori, pe colturile si muchiile obiectelor, de obicei pe timp geros, in prezenta cetii si a vantului slab.
Ciclon, depresiune
perturbatie atmosferica cu presiune scazuta si cu o circulatie a aerului in jurul centrului in sensul invers acelor de ceasornic in emisfera nordica si in sensul acelor de ceasornic in emisfera sudica. In stratul de frecare vantul are componenta orientata catre centru conform gradientului baric. Datorita orientarii vantului catre centrul ciclonului, in partea sa centrala domina miscarile ascendente. Fata de anticicloni, ciclonii determina un timp in general inchis, cu precipitatii si vanturi intense.
Circulatia generala a atmosferei
ansamblu de miscari la scara mare a atmosferei. In sens larg, circulatia atmosferica principala sau primara. Circulatia generala a atmosferei este in linii mari, legata de aparitia si de deplasarea ciclonilor si anticiclonilor, din care cauza ea are un caracter complex si schimbator. Circulatia generala ia nastere sub influenta bilantului radiativ neomogen de la diferitele latitudini pe uscat si pe oceane. Mecanismul ei se complica datorita influentei frecarii si a rotatiei Pamantului asupra curentilor de aer si ca urmare a formarii de unde si turbionare.
Climatologie
stiinta despre clima care se ocupa cu descrierea climatelor diferitelor regiuni ale globului pamantesc, clasificarea si studiul raspandirii acestora legat de procesele genetice si de factorii geografici, studiul climatelor trecutului istoric si geologic al Pamantului.
Curcubeu
grupuri de arcuri concentrice, colorate in gama de la violet spre rosu, produse de lumina solara sau lunara pe un ecran de picaturi de apa in atmosfera (picaturi de ploaie, burnita sau ceata).
Curenti de aer
sisteme de vanturi deasupra unei portiuni mai mari sau mai mici a suprafetei terestre, intr-un strat mai gros sau mai subtire al atmosferei, care reprezinta un tot unitar avand o oarecare stabilitate in timp. Curentii ascendenti sunt curenti de aer care se deplaseaza din straturile inferioare spre cele superioare ale atmosferei, avand in general o viteza redusa. Se intalnesc mai ales in partea centrala a ciclonilor si talvegurilor, iar in cazul convectiei mai rar si cu o intensitate sporita in norii orajosi. Curentii descendenti sunt curenti de aer care se deplaseaza din straturile superioare spre cele inferioare ale atmosferei. Ei au o deplasare in general lenta si se produc mai ales in partea centrala a anticilonilor, dorsalelor si cu intensitate mai mare in norii orajosi.
Descarcare electrica (oraje)
tip de fulger care se prezinta sub forma de linii sinuoase adesea ramificate, plecand de la un canal principal, bine marcat, care rezulta dintr-un nor orajos.
Efect de sera
actiunea de protectie a atmosferei in procesul schimbului radiativ de caldura al Pamantului cu spatiul interplanetar. Ca si geamurile unei sere, atmosfera lasa sa treaca destul de usor radiatia solara, absorbind radiatia de unda lunga emanata de suprafata terestra.
Eroziune
degradarea scoartei Pamantului datorita agentilor meteorologici si hidrologici.
Evaporatie
in meteorologie, reprezinta procesul de trecere a vaporilor de apa in atmosfera, ca urmare a desprinderii celor mai mobile molecule de pe suprafetele de apa, zapada, gheata, sol umed, picaturi si cristale de gheata. Intensitatea evaporarii depinde in primul rand de temperatura. Deoarece o parte din vaporii de apa revin in faza lichida sau solida, evaporarea este de fapt diferenta a doua fluxuri de molecule: a celor care se desprind si a celor care revin.
Fata Morgana
denumire data in mod conventional unor fenomene de miraj multiple, in care obiectele indepartate se vad multiplicat si cu diferite deformatii. Denumirea deriva dintr-o legenda potrivit careia acest fenomen s-ar datora zinei (in italiana "fata" ) Morgana.
Fulger
manifestare luminoasa care insoteste o descarcare electrica brusca, ce se poate produce intre doi nori sau in masa unui nor sau intre nori si suprafata terestra.
Furtuna
Vant foarte puternic, de durata relativ lunga, ce se produce de obicei la trecerea ciclonilor adanci si care este insotit de efecte distructive pe uscat si de o agitatie puternica a suprafetelor de apa.
Furtuna de praf
ansamblu de particule de praf sau nisip ridicate violent de pe sol de catre un vant tare si transportate la inaltimi si distante foarte mari.
Furtuna magnetica
oscilatii puternice si rapide ale elementelor magnetismului terestru urmate de o inrautatire brusca a receptiei radio pe unde scurte. Se poate produce simultan cu aurorele polare, ambele fenomene fiind legate de activitatea solara.
Grindina
precipitatie formata din boabe de gheata densa, care cad in perioada calda a anului din norii Cumulonimbus.
Halo
grup de fenomene optice in forma de inele, de arcuri, de coloane sau de puncte luminoase, produse prin refractia sau prin reflectia luminii de catre cristalele de gheata aflate in suspensie in atmosfera (nori ciriformi, ceata de gheata etc).
Harta sinoptica
harta care indica prin cifre si simboluri, pentru fiecare statie meteorologica, un complex de elemente meteorologice de la o anumita ora de observatie (presiunea, temperatura si umezeala a aerului, nebulozitatea, tendinta barica, directia si viteza vantului, fenomenele ce se produc in momentul observatiei si in ora precedenta etc.). Harta sinoptica are un rol principal in elaborarea prevederii timpului.
Hidrologie
in sens larg al cuvantului, stiinta despre apele globului pamantesc (hidrosfera). Sub aceasta denumire se intelege de cele mai multe ori "hidrologia uscatului", adica stiinta despre apele de la suprafata uscatului. Studiul oceanilor si marilor s-a separat intr-o disciplina aparte, denumita oceanologie.
Inghet
Scaderea temperaturii aerului sub 0 grade C, seara si noaptea, in cazul unor temperaturi pozitive in timpul zilei. Inghetul la sol reprezinta scaderea temperaturii suprafetei solului sub 0 grade C in timp ce temperatura in adapostul meteorologic ramane superioara celei de 0 grade C. Acest inghet se datoreaza inainte de toate radiatiei nocturne.
Inversiune (de temperatura)
cresterea temperaturii cu inaltimea, spre deosebire de conditiile obisnuite, cand temperatura scade cu inaltimea. Inversiunile se pot produce la sol si in atmosfera libera. Inversiunile de la sol pot fi: de radiatie, de zapada (de primavara), iar cele din atmosfera libera, de sedimentare (comprimare) legate de curentii descendenti din atmosfera. Datorita stratificarii stabile din stratul de inversiune, nu este posibila convectia si formarea nebulozitatii decat la limita superioara a inversiunii, care poarta denumirea de "strat de retinere".
Izolinie
linie trasata pe o harta sau pe o diagrama, de-a lungul careia un element meteorologic sau climatologic oarecare este acelasi. Izobara este linia care uneste punctele de egala presiun, iar izoterma este linia care uneste punctele cu aceeasi valoare a temperaturii.
Lapovita
ninsoare la temperaturi pozitive, cand fulgii de zapada se topesc sau cand impreuna cu ei cade si ploaiea.
Mazariche
precipitatii solide sub forma unor granule de gheata, albe-mate. Aceste granule sunt sferice sau uneori conice: diametrul lor este cuprins intre 2 si 5 mm.
Mistral
vant rece si uscat care sufla din nord deasupra coastei nord-vestice a Marii Mediterane, in special deasupra golfului Lyon. El bate atunci cand exista o zona de joasa presiune deasupra golfului Genova si o zona de presiune ridicata pe continent. El are adesea o mare intensitate.
Muson
transport de aer in troposfera inferioara, deasupra unor suprafete intinse, care isi schimba directia de doua ori pe an. Este determinat de incalzirea diferita a suprafetelor de apa si de uscat, iar in anumite regiuni, cum ar fi sudul si sud-estul Asiei sau zonele invecinate cu Oceanul Indian, este mult amplificat in ansamblul curentilor circulatiei generale a atmosferei.
Nadir
punct al sferei ceresti opus zenitului.
Nebulozitate
Totalitatea norilor observati pe bolta cereasca. In sens mai restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca exprimata in zecimi de cer acoperit sau in alte unitati. In aceasta acceptiune, termenul se foloseste curent in practica observatiilor meteorologice si in climatilogie, purtand denumirea de "nebulozitate totala". In cazul aprecierii cantitative a norilor dintr-un anumit etaj, de un anumit gen, specie sau varietate, se determina "nebulozitatea partiala".
Nor
sistem coloidal de produse de condensare in stare lichida, solida sau mixta aflate in suspenzie in atmosfera. Cand, din diferite cauze, elementele noroase cresc si devin mai grele, ele cad din nori sub forma de precipitatii. Marea majoritate a norilor se formeaza in troposfera, la diferite etaje si sunt de diferite genuri, specii, varietati etc. Uneori se formeaza nori si in stratosfera, la inaltimi de ordinul 20-25 km si 70-90 km (nori sidefii si argintii).
Orizont
Linie aparenta de-a lungul careia bolta cereasca pare ca intilneste suprafata Pamantului. Parte a suprafetei Pamintului vizibila intr-un loc degajat sub forma unui cerc pe care pare ca se sprijina bolta cereasca. Diametrul acestui cerc creste cu altitudinea locului.
Oscilatiile climei
schimbari ale climei, periodice sau ritmice, care nu au un caracter progresiv. Ele depind in primul rind de oscilatiile activitatii solare si de cele a intensitatii circulatiei generale a atmosferei.
Pacla
suspensie in atmosfera a particulelor solide extrem de mici, invizibile pentru ochiul liber si suficient de numeroase pentru a da aerului un aspect opalescent.
Ploaie
precipitatii lichide care cad din nori sub forma de picaturi cu diametrul de 0,5 - 6,0 mm. Deosebim ploaie continua sau sub forma de aversa. Ploaie (ninsoare) continua - precipitatii de lunga durata, de intensitate destul de uniforma, care cad in acelasi timp pe o suprafata apreciabila. Ele sunt mai ales de origine frontala si cad din norii Nimbostratus si mai rar din Altostratus. Ploaie de gheata - ploaie ale carei picaturi ingheata in stratul inferior de aer, ce are o temperatura negativa. Ploaie torentiala - ploaie frontala, intensa si de lunga durata.
Pluviometru
instrument utilizat pentru masurarea precipitatiilor, compus dintr-un recipient expus astfel incat colectarea sa nu fie afectata de obstacole. Se folosesc pluviometre simple si cu ecran, ecranul impiedicand spulberarea de catre vant mai ales a precipitatiilor solide. Fiecare pluviometru este prevazut cu doua recipiente care se schimba dupa colectarea precipitatiilor, precum si cu o  eprubeta gradata.
Polei
strat de gheata densa, mata sau transparenta, care se depune pe sol si pe obiecte mai ales pe partea expusa vantului, ca urmare a inghetarii picaturilor de ploaie (burnita) supraracite sau a inghetarii picaturilor de apa ce cad pe o suprafata puternic racita. Fenomenul se produce cel mai frecvent la temperaturi intre 0 si -3 gradeC.
Polii caldurii
regiuni ale globului unde au fost inregistrate temperaturile cele mai ridicate ca de pilda nord-vestul Africii si California.
Polii frigului
regiuni ale globului unde temperatura este cea mai scazuta, in emisfera nordica, polul frigului se afla in Iakutia, unde minimum absolut este in jurul a -70 grade C. Un al doilea pol al frigului este situat in Groenlanda si in nord-estul Americii de Nord. In emisfera sudica, polul frigului se situeaza in Antarctica, unde temperatura cea mai scazuta este in jurul -90 grade C.
Praf
aerosol atmosferic tipic, ridicat de pe pamant de catre vant. El provoaca opacizarea aerului si constituie o sursa de nuclee de condensare.
Precipitatii
Cantitatea de apa rezultata din precipitatiile cazute intr-un loc dat si intr-un anumit interval de timp, exprimata prin inaltimea stratului de apa cazuta, in milimetri.
Presiunea atmosferica
forta cu care aerul atmosferic apasa pe unitatea de suprafata. In orice punct de pe suprafata terestra sau din atmosfera ea este egala cu greutatea coloanei de aer ce se intinde de la acest punct pana la limita superioara a atmosferei. Presiunea se masoara cu barometrul si se exprima fie in mm Hg, fie in mb. Valoarea presiunii exercitate de o coloana de mercur de 760 mm la 0 gradeC la latitudinea de 45 grade si la nivelul marii se numeste presiune atmosferica normala. Ea este egala cu
                        1,013250 dyne/cm2 = 1013,25 mb.
Prevedere climatologica
prevedere de lunga durata elaborata pe baza datelor climatologice rezultate din prelucrarea statistica a observatiilor din anii precedenti.
Punct de roua (Dew point)
temperatura la care aerul umed trebuie sa se raceasca ca sa devina saturat in prezenta apei pure, fara schimbarea presiunii si a raportului de amestec.
Radiatia atmosferei
radiatie de unda lunga (4-120µ) emisa de insasi atmosfera. Aproximativ 70% din aceasta radiatie este indreptata spre suprafata Pamantului numindu-se contraradiatia atmosferei, iar restul este emisa de spatiul interplanetar.
Radiatie solara
totalitatea radiatiilor emise de Soare in spatiu si care patrund in atmosfera terestra. Radiatia solara propaga sub forma de unde electromagnetice. Energia radiatiei solare denumita "energie radianta", este sursa principala  a energiei proceselor din atmosfera. La trecerea prin atmosfera terestra radiatia isi schimba intensitatea  si compozitia spectrala datorita difuziei si  absorbtiei. Ca rezultat, la suprafata Pamantului, radiatia solara ajunge sub forma de radiatie directa si radiatie difuza care insumate definesc radiatia globala. Aproximativ 40% din radiatia incidenta la limita superioara a atmosferei este reflectata in spatiul interplanetar, fiind cunoscuta sub denumirea de "albedoul Pamintului". Restul radiatiei (60%) se transforma in energie calorica, fiind sursa de incalzire a suprafetei terestre si a atmosferei precum si a proceselor chimice si biologice de pe Pamant si din atmosfera.
Roza vanturilor
reprezentarea grafica a frecventei vanturilor pe diferite directii.
Scara absoluta de temperatura
scara de temperatura la care punctul de topire al ghetii este notat cu 273,2 grade. Punctul 0 grade al scarii absolute este "zero absolut" (-273,2 gradeC). Aceasta scara se mai numeste scara Kelvin ( gradeK). Formula de transformare in grade Celsius este:  gradeK=(t +273) gradeC.
Seceta
perioada indelungata de primavara sau vara cu precipitatii mult sub valoarea normala, in conditii de temperatura ridicata a aerului. In aceste conditii rezervele de apa din sol se micsoreaza mult, ceea ce creaza premize nefavorabile dezvoltarii normale a plantelor. Se deosebesc: seceta atmosferica - cu precipitatii foarte reduse, temperaturi ridicate si umezeala a aerului scazuta si seceta pedologica - cand rezervele de apa din sol sunt epuizate. Seceta pedologica depinde in mare masura de structura solului.
Sistem noros
grupare de nori migratori, persistenta si de mare intindere, avand mai multe zone diferentiate, care se succed intr-o anumita ordine. Ce mai tipic sistem noros este cel al frontului cald.
Strat de ozon
strat atmosferic in care continutul in ozon este foarte mare, maximul de concentratie fiind situat intre 20 si 30 km altitudine. El are proprietatea de a absorbi o mare parte din radiatiile ultraviolete emise de Soare.
Stratificarea (aerului)
distributia pe verticala a temperaturii in atmosfera de care depinde dezvoltarea si intensitatea proceselor de convectie. Stratificarea poate fi stabila, instabila sau indiferenta, atat pentru aerul  uscat sau umed cat si pentru cel umed saturat.
Termometru
instrument folosit in masurarea temperaturii. Dupa principiul lor de functionare distingem: termometre cu lichid (mercur, alcool), cu gaz (hidrogen), cu deformare (lama bimetalica, tub Bourdon), electrice (termopare, rezistenta). Termometrele cu lichid si cu gaz sunt termometre absolute. In meteorologie, termometrele absolute sunt cele cu mercur.
Trasnet
descarcare electrica ce se produce intre nori si sol sau obiecte de pe sol.
Tunet
zgomot sec sau bubuit surd care insoteste fulgerul. Este produs de incalzirea si deci de dilatarea  brusca a aerului pe traiectoria fulgerului.
Uragan
nume dat initial ciclonilor tropicali din Marea Antilelor. Nume dat prin generalizare, a fiecarui ciclon tropical sau vantului care atinge o viteza foarte mare. Nume dat prin conventie a fiecarui vant a carui viteza atinge sau depaseste 64 noduri (12 in scara Beaufort).
Vant
miscarea aerului in raport cu suprafata solului. De obicei se are in vedere componenta orizontala a acestei miscari. Cateodata insa sfera notiunii este extinsa si asupra componentei verticale a vantului, care in general este mult mai redusa fata de cea orizontala. Vantul se defineste prin 2 elemente: directia din care bate si viteza, ambele extrem de variabile in timp si in spatiu. Vantul ca miscare orizontala ia nastere sub actiunea fortei gradientului baric, fiind apoi deviat de forta de frecare, de forta Coriolis si de forta centrifuga.
Zapada
precipitatii solide ce cad din nori sub forma de cristale de gheata (fulgi) de diferite dimensiuni.
Panourile Solare IstGrun ? O cale mai inteligenta si o sursa inepuizabila de energie verde !




Prin utilizarea acestui site sunteti implicit de acord cu Termenii de utilizare
Agentia de stiri Meteo.ro © Copyright 2006-2017 Arhipelago S.R.L. Toate drepturile rezervate conform legii
Datele cu caracter personal colectate pe acest site sunt administrate de un operator autorizat inregistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal cu nr. 7381.